prezentare biserica

Pictura tampla iconosts Pictura incaperile tindei Pictura sub cafasul corului Pictura in cafasul corului Pictura peretele de apus Pictura travee Pictura altarul Pictura absida Pictura balcon Pictura pereti Pictura pridvor Sculptura tampla iconosts Sculptura amvon Sculptura candelabru Sculptura horea Sculptura strane Sculptura tron arhieresc Localizare biserica Arhitectura altar Arhitectura bolta Arhitectura cripta Arhitectura exterior Arhitectura icoane Arhitectura turn exterior Arhitectura turn interior Arhitectura relevee fatada Arhitectura nava Fazele lunii Obiecte de cult din muzeul bisericii

Ultimele Evenimente

Mihai Eminescu omagiat la Biserica cu Luna Seara de rugaciune inchinata parintilor si copiilor Invitatie seri duhovnicesti,18-25 martie 2012 Cateheze în perioada Postului Mare Preasfințitul Sofronie a aniversat 13 ani de la hirotonia întru arhiereu și 5 ani de la întronizarea în scaunul eparhial al Oradiei Duminica Ortodoxiei la Biserica cu Luna Nicolae Jiga in memoria bihorenilor Un moment istoric la o biserica incarcata de istorie 90 de ani de la reinfiintarea Episcopiei Oradiei Preafericitul Parinte Patriarh Daniel la Catedrala cu Luna Procesiune de Praznicul Adormirii Maicii Domnului 2008 ian 26 slujba inmormantare preot traian codila 2008 ian 20 slujba comuna ecumenica 2008 ian 06 boboteaza 2007 mai 19 parastas ps coman 2007 mai 04 mosoiu 88 ani 2007 aug 15 sarbatoare hram sf maria 2007 februarie 25 intronizare ps sofronie 2007 aug 11 inmormantare arhidiacon savu teodor 2007 aprilie 29 ps sofronie ps petroniu

Newsletter

Pentru a primi cele mai noi stiri si informatii va rugam sa va inscrieti pentru newsletter cu ajutorul formularului de mai jos:

Nume:

Telefon:

E-mail:

Ceas

Meteo




Fazele lunii


Fazele lunii

 

Prezentarea generala

Arhitectura

„ Biserica cu Lună „ cu hramul „ Adormirea Maicii Domnului „ ( catedrală episcopală și biserică parohială ) este un edificiu în alcătuirea căruia stilul de bază este cel bizantin, pe care s-au grefat elemente de baroc și neoclasic. Mai multe stiluri și influențe occidentale, la una și aceeași biserică, nu denotă ceva specific numai zonei noastre ( unde contactul cu Apusul a fost mai direct ). Influențele occidentale în arta bisericească veche se întîlnesc în toate cele trei Țări române: Țara Românească, Moldova și Transilvania. ( Istoricii cuprind în denumirea de Transilvania toate cele patru provincii din arcul intracarpatic: Transilvania, Maramureșul, Crișana și Banatul ).
Important este faptul că influențele străine au fost receptate numai în măsura în care permiteau datina noastră ortodoxă și alesul gust al poporului român, din rândul căruia s-au ridicat meșteri iscusiți, care au știut să asimileze organic asemenea influențe și să creeze o artă autentic ortodoxă și românească. „ Că arta le va fi pusă sub semnul „ barocului „...sau altei categorii stilistice, e puțin important ( arată I.P.S. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului ).
Cert rămâne caracterul autentic al acestei arte, dovadă peste veacuri a resurselor unui popor minunat „.
Spre exemplificare, este suficient să menționăm frumosul „ stil moldovenesc” în arhitectura bisericească feudală, stil creat în timpul marelui voievod și ctitor Ștefan cel Mare și continuat de urmașii săi, îndeosebi de Petru Rareș. Pe fondul structural, pur bizantin, s-au adaptat, organic si armonios, influențele goticului. Iar despre frumusețea artistică a bi¬sericilor construite în acest original stil, s-au pronunțat si se pronunță specialiști de marcă, români și străini. După cum și I.P.S. Teoctist Arăpaș, Mitropolitul Moldovei si Sucevei, apreciază aceste vechi ctitorii, „ mănăstiri, biserici si schituri de o neasemuită frumusețe și originalitate, care constituie pînă astăzi neprețuite valori ale patrimoniului nostru cultural național, mărturii ale evlaviei si ale geniului creator al poporului nostru".
Înseși cele trei Țări române s-au influențat reciproc, în arta bisericească, respectiv în arhitectură. Astfel de influențe reciproce (în arhitectură, pictură, circulația de meșteri, cărți, obiecte de cult etc.) au contribuit ,,în cele din urmă la unitatea spirituală a întregului popor român". La rîndul ei, vechea artă bisericească românească, așa cum s-a constatat din cercetări mai recente, a influențat arta bisericească din țările vecine.
Biserica cu Lună din Oradea este, ca fenomen artistic, un adevărat „rezonator al suflului de epocă", potrivit fericitei expresii a Prof. Vasile Drăguț. Vom stărui așadar, numai cît este necesar, asupra „suflului de epocă" ilustrat în arhitectură (respectiv în sculptură, pictură, alte arte) de acest monument istoric, ținînd seama de conexiunile sale cu timpul si spațiul nostru istoric în care s-a construit.


Pictura

Pictura veche a Bisericii cu Lună va fi discutată pe următoarele te¬meiuri concrete: pictura veche pe lemn existentă pînă astăzi si pictura veche murală cunoscută de însăși generația noastră înainte de înlăturarea ei, acum cîțiva ani (fiind deteriorată și trebuind înlocuită cu pictură nouă), unele aspecte ale ei (clișee) fiind cuprinse în cele două monografii ale lui Nicolae Firu si în materialul fotografic documentar de la Episcopia Oradiei. Pictura veche iese în evidență prin valoarea ei istorică, iar pictura nouă prin valoarea ei artistică, așa cum ne vom strădui să arătăm în cele ce urmează.


Sculptura

Ca și în arhitectură, stilul baroc a cultivat si în sculptură „gustul pentru colosal și grandios, frecventa folosire a liniei curbe, exuberant decorației", ajungîndu-se pînă la urmă la „linii agitate, forme, expresi si mișcări exagerate, atitudini contorsionate, gesturi grandilocvente". L fel, si încă mai exagerat stilul rococo (care a urmat barocului și a precedat reacția neoclasicismului), apărut în Franța după moartea lui Ludovic al XlV-lea, răspîndindu-se apoi în restul Europei.
Spre deosebire însă de aria occidentală (unde barocul și rococou ajunseseră la ultima expresie a exagerării) în sculptura și în decorația d mobilier de la Biserica cu Lună, ca si la alte biserici ortodoxe româneși din zonă sau din epocă, este predominantă structura bizantină, plus echi librul si bunul gust românesc, care au asimilat de la baroc si rococo nu mai elementele mai calme, care nu contravin programului ortodox, ci adu numai o contribuție la podoaba sculpturală și decorativă.


Realizare pagini web ,imagine ,publicitate si promovare online www.groupromo.ro