istoric biserica cu luna

Monografia Bisericii cu luna Monografia Bisericii cu luna Monografia Bisericii cu luna Monografia Bisericii cu luna Monografia Bisericii cu luna Monografia Bisericii cu luna Arhitectura. Sculptura. Pictura. Obiecte de cult, Arhitectura Influențe ale stilurilor occidentale în arhitectur Proiectantul și constructorul Bisericii cu Lună Sculptura Sculptura nouă Sculptura nouă Sculptura nouă Sculptura veche Sculptura veche Sculptura veche Sculptura veche Pictura Pictura veche Pictura veche Pictura veche murală Terminarea lucrărilor de pictură veche și sfințire

Ultimele Evenimente

Mihai Eminescu omagiat la Biserica cu Luna Seara de rugaciune inchinata parintilor si copiilor Invitatie seri duhovnicesti,18-25 martie 2012 Cateheze în perioada Postului Mare Preasfințitul Sofronie a aniversat 13 ani de la hirotonia întru arhiereu și 5 ani de la întronizarea în scaunul eparhial al Oradiei Duminica Ortodoxiei la Biserica cu Luna Nicolae Jiga in memoria bihorenilor Un moment istoric la o biserica incarcata de istorie 90 de ani de la reinfiintarea Episcopiei Oradiei Preafericitul Parinte Patriarh Daniel la Catedrala cu Luna Procesiune de Praznicul Adormirii Maicii Domnului 2008 ian 26 slujba inmormantare preot traian codila 2008 ian 20 slujba comuna ecumenica 2008 ian 06 boboteaza 2007 mai 19 parastas ps coman 2007 mai 04 mosoiu 88 ani 2007 aug 15 sarbatoare hram sf maria 2007 februarie 25 intronizare ps sofronie 2007 aug 11 inmormantare arhidiacon savu teodor 2007 aprilie 29 ps sofronie ps petroniu

Newsletter

Pentru a primi cele mai noi stiri si informatii va rugam sa va inscrieti pentru newsletter cu ajutorul formularului de mai jos:

Nume:

Telefon:

E-mail:

Ceas

Meteo




Fazele lunii


Fazele lunii

 

Pictura veche murală

a. Autorii. Tot frații Alexandru și Arsenie Teodorovici au executat vechea pictură murală de pe pereți. Pictura de pe bolți a fost realizată de lacob Gölsz. Așa cum atestă picturile rămase de la el (și cum au fost văzute de cei din generația noastră și cum se observă în clișeele din căr¬țile lui Firu sau de la Sfânta Episcopie) el era un pictor mult mai rafinat decît ceilalți doi. Tot el a restaurat și unele picturi la catedrala romano-catolică din Oradea.

b. Tehnica. Vechea pictură murală a fost executată în tehnica ulei, care se pretează foarte bine la pictura monumental - decorativă.

c. Programul iconografic.
Alexandru și Arsenie Teodorovici au pictat următoarele patru tablouri, de mari dimensiuni, pe pereții de la naos și pronaos: la miazăzi, Adormirea Maicii Domnului și Banul Dajdiei, iar la miazănoapte, Mântuitorul rugându-Se în Grădina Ghetsimani și Vindecarea slăbănogului de la scăldătoarea Vitezda. Iacob Gölsz a executat, pe bolți, următoarele tablouri (pornind de la altar si trecînd în naos și pronaos): Dumnezeu Savaot înconjurat de Cete îngerești, Cei Patru Evangheliști, Schimbarea la Față, Înălțarea Domnului, Ieșirea lui Noe din corabie, Jertfa lui Avraam. Același pictor a zugrăvit pereții și cafasul corului.

d. Stilul. Prin tematică, program iconografic, număr de persoane în¬fățișate în tablourile executate de cei trei pictori, opera lor se încadrează în rînduiala bizantină, dar cu tratare occidentală.
Elemente de stil bizantin existau la tabloul Adormirea Maicii Dom¬nului, prin prezența de personaje prevăzute de erminii: Apostoli, Ierarhi (ambii cu omofoare mari, dar și cu anacronice mitre).
Pictura de stil occidental. Tot la Adormirea Maicii Domnului inter¬vine influența romano-catolică directă, prin faptul că Mântuitorul nu este înfățișat ținînd în brațe sufletul Maicii Sale ca pe un prunc înfășat, ci EI Se află în ceruri, cu brațele larg deschise, într-o atitudine de așteptare a Maicii Preciste, ca și cum ea s-ar înălța cu trupul la ceruri prin propriile-i puteri (ceea ce Vaticanul va și dogmatiza mai tîrziu). Iar mai jos de Mîn¬tuitorul, patru capete de îngerași cu aripioare, specifici picturii apusene. Tabloul cu Mîntuitorul rugîndu-Se în Grădina Ghetsimani era o copie deosebit de slabă a unui celebru tablou rusesc occidentalizant.
lacob Gölsz, în tablourile de pe bolți, a tratat temele în stil realist occidental (dar el, cel puțin,.nu era ortodox) și, mai ales, cu un plus de măiestrie.
e. Expresia artistică, în pictura murală a fraților Teodorovici au ieșit și mai mult la iveală imperfecțiunile de ordin artistic ce nu se prea ob¬servă la icoanele, de dimensiuni mai mici, de pe tîmplă. De aceea, Biró Jozsef spunea, cu obiectivitate, despre tablourile lor: „Compoziția lor ste-reotipă, desenul rigid, coloratura stridentă pe suprafețele mari au un efect neplăcut și nu ridică ansamblul artistic al bisericii". Aceleași apre¬cieri obiective exprimate, acum cîțiva ani, de specialistul Virginia Videar „calitate artistică mediocră, determinată de structura compozițională ste¬reotipă, pictorii vehiculînd cu un desen stîngaci și o cromatică lipsită total de sentiment". Frații Teodorovici - și, în special, Paul Murgu - au avut și unele reușite de ordin artistic, în pictura pe lemn, tocmai acolo unde au respectat mai mult stilul bizantin, care le era familiar, ei fiind ortodocși. La fel, Paul Gölsz, romano-catolic, a realizat o pictură murală mai de valoare, tocmai pentru că a respectat stilul occidental, care-i era, propriu, organic concepției sale confesionale si artistice.
Receptarea unor influențe apusene în pictura veche (iar într-o mă¬sură și în cea nouă) de la Biserica cu Lună nu este ceva specific numai acestei biserici sau celor din Transilvania (aflate, în condițiile istorice știute, sub directă influență occidentală), ci este un fenomen istoric natu¬ral, care s-a petrecut și în celelalte două Țări române.
Nu trebuie uitat faptul că arta bizantină, la vremea ei, a influențat dezvoltarea artei si în Occident. De exemplu, în epoca iustiniană (prin arhitectură și alte arte), apoi în arhitectura celebrei bazilici „San Marco" din Veneția (sec. IX—XI), sau în pictura Renașterii timpurii etc. Cerce¬tătorul Marius Porumb demonstrează înrîuririle pe care, în sec. XV, „pic¬tura românească a epocii le exercită asupra mediului artistic catolic tran¬silvănean", aceasta dovedind „ampla sa dezvoltare, larga răspîndire a artei «schismaticilor», a acelora ce alcătuiau majoritatea covîrșitoare a popu¬lației Voievodatului Transilvaniei". La rîndul lor, Renașterea și curentele artistice ulterioare din Apus - ca un fel de „restituire a împrumutului" - au venit cu influențe în arta bisericească a Răsăritului. Unul din multiplii factori care au favorizat receptarea influențelor occidentale a fost și do¬rința clerului, a credincioșilor, a zugravilor, de a avea o pictură biseri¬cească ceva mai realistă, mai vie, decît unele tipare bizantine, ajunse cu vremea la prea multă abstractizare, la un hieratism exagerat, la manieră. Astfel, „vor pătrunde tot mai lesne teme și redactări iconografice apusene în ambianța picturii religioase românești", cum arată și Prof. Virgil Vătăsianu. (Trebuie precizat însă că realismul în pictura bisericească mu¬rală, la vechile noastre biserici, cum se observă la celebrele mănăstiri din Bucovina, nu s-a datorat numaidecît influențelor apusene, ci a fost și un fenomen local și spontan.)
Specialiștii în materie fac însă delimitările și precizările necesare în problema influențelor occidentale în pictura noastră bisericească. Isto¬ricii de artă se pronunță elogios asupra expresiei artistice în sine a operei unor mari artiști plastici ai noștri, care au împodobit, cu pictură în ma¬nieră occidentală, biserici în sec. XIX. Este vorba, în special, de Gheorghe Tattarescu (1820—1894) care a pictat 52 de biserici (printre care Cate¬drala Mitropolitană din Iași) si de Nicolae Grigorescu (1838—1907), care a pictat singur sau în colaborare (dar numai pînă la 23 de ani) 5 biserici, printre care cea mai vestită este aceea de la Mănăstirea Agapia. Insă aceiași specialiști au rezerve în ce privește realizarea menționaților artiști ca pictură pentru biserici ortodoxe românești. Astfel, I. D. Ștefănescu apreciază că pictura bisericească a lui Gheorghe Tattarescu „nu are nici un raport cu arta veche valahă si nici cu arta monumentală", iar aceea a lui Nicolae Grigorescu nu are „dramatismul discret și stăpînit al tradi-ției bizantine" și „nici o relație cu arta monumentală pe de o parte, cu tradiția artei moldovenești, pe de altă parte". Iar Prof. I. L. Georgescu subliniază, la fel, că acest mare pictor „n-a reușit să provoace, prin pic¬tura sa religioasă, fiorul mistic ce se desprinde din iconografia bizantină".
Fenomenele de influență reciprocă între diferitele culturi sînt firești și inevitabile. Prin urmare, nu condamnăm, ci numai consemnăm influen¬țele occidentale, anacronismele, abaterile de la dogmatică, de la liturgică, de la erminii, în pictura veche (în unele cazuri si în cea nouă) de la Bise¬rica cu Lună. Fenomenul artistic este un fapt de viață concretă, reală. Iar viața nu poate fi condamnată, ci numai explicată.


Realizare pagini web ,imagine ,publicitate si promovare online www.groupromo.ro