istoric biserica cu luna

Monografia Bisericii cu luna Monografia Bisericii cu luna Monografia Bisericii cu luna Monografia Bisericii cu luna Monografia Bisericii cu luna Monografia Bisericii cu luna Arhitectura. Sculptura. Pictura. Obiecte de cult, Arhitectura Influențe ale stilurilor occidentale în arhitectur Proiectantul și constructorul Bisericii cu Lună Sculptura Sculptura nouă Sculptura nouă Sculptura nouă Sculptura veche Sculptura veche Sculptura veche Sculptura veche Pictura Pictura veche Pictura veche Pictura veche murală Terminarea lucrărilor de pictură veche și sfințire

Ultimele Evenimente

Mihai Eminescu omagiat la Biserica cu Luna Seara de rugaciune inchinata parintilor si copiilor Invitatie seri duhovnicesti,18-25 martie 2012 Cateheze în perioada Postului Mare Preasfințitul Sofronie a aniversat 13 ani de la hirotonia întru arhiereu și 5 ani de la întronizarea în scaunul eparhial al Oradiei Duminica Ortodoxiei la Biserica cu Luna Nicolae Jiga in memoria bihorenilor Un moment istoric la o biserica incarcata de istorie 90 de ani de la reinfiintarea Episcopiei Oradiei Preafericitul Parinte Patriarh Daniel la Catedrala cu Luna Procesiune de Praznicul Adormirii Maicii Domnului 2008 ian 26 slujba inmormantare preot traian codila 2008 ian 20 slujba comuna ecumenica 2008 ian 06 boboteaza 2007 mai 19 parastas ps coman 2007 mai 04 mosoiu 88 ani 2007 aug 15 sarbatoare hram sf maria 2007 februarie 25 intronizare ps sofronie 2007 aug 11 inmormantare arhidiacon savu teodor 2007 aprilie 29 ps sofronie ps petroniu

Newsletter

Pentru a primi cele mai noi stiri si informatii va rugam sa va inscrieti pentru newsletter cu ajutorul formularului de mai jos:

Nume:

Telefon:

E-mail:

Ceas

Meteo




Fazele lunii


Fazele lunii

 

Influențe ale stilurilor occidentale în arhitectura Bisericii cu Lună

Influențe ale stilurilor occidentale în arhitectura Bisericii cu Lună
a. Baroc și neoclasic în cele trei Țări române.
Cauzele apariției stilului baroc au fost de ordin confesional ( dezvoltîndu-se în Europa, în țările de confesiune romano - catolică, în sec. XVI—XVIII, ca artă a Contrareformei) și de ordin politic ( în perioada de „înflorire a absolutismului și în timpul luptelor pentru unitate națională", fiind „o parte constitutivă a culturii clasei nobile " ).
Caracteristica arhitecturii baroce a fost gustul pentru colosal și grandios, decorație bogată, „amploarea, mișcarea împinsă pînă la vîrtej și amețeală, bogăția și supraabundența", mijloace prin care Contrareforma căuta să impresioneze mulțimile. Specificul arhitecturii baroce este frecventa folosire a liniei curbe: curba si contracurba, formele curbe, întortocheate, chiar si volume ondulate, forme răsucite, complicate. Fațadele sînt tratate adesea cu forme convexe sau concave. Elementele artistice ale arhitecturii clasice greco-romane, pe care le-a utilizat barocul, au fost abătute de la scop, ele nemaifiind folosite ca organe esențiale, structurale, ale construcției ci, în special, ca elemente decorative.
Barocul a pătruns mai puțin în Țara Românească, unde unii domni fanarioți au favorizat pătrunderea, în arhitectură, a unor elemente specifice lumii orientale turcești.
În Moldova, influența arhitecturii baroce se va exercita încă în sec. XVII si se va instala în sec. XVIII, venind din Polonia și Transilvania. Foarte important este faptul (valabil și la Biserica cu Lună) că la bisericile moldovenești se remarcă „repertoriul ornamental foarte nuanțat, întrebuințat cu măsură, fără explozii agresive, cum se întîmplă adeseori în arhitectura barocă".
În Transilvania, barocul în arhitectură a pătruns după ocuparea acestei părți de țară de către habsburgi. Cu excepția porților de la Alba-Iulia, aici nu întîlnim „formele jucate si bogăția decorativă care caracterizează monumentele barocului din țările Europei Centrale", ci formele reținute si mai calme ale barocului tîrziu de scoală austriacă. Bisericile ortodoxe românești din Transilvania, chiar decorate în stil baroc, sînt sobre ca ținută. Astfel că, prin construirea Bisericii cu Lună, „arta română din părțile de nord-vest ale țării dovedea o reală capacitate de absorbție ar¬tistică, de integrare a arhitecturii baroce în cadrul propriilor programe".
Stilul arhitectural neoclasic aparține unui curent mai larg, artistic și literar, care apare mai întîi în Franța, în a doua jumătate a sec. XVIII, ca reacție la „dulcegăria pompoasă" a barocului și rococoului, extinzîndu-se apoi în toată Europa, pînă în sec. XIX. în Franța, acest curent s-a numit neoclasicism, în restul Europei s-a numit clasicism, majoritatea specialiștilor optînd pentru termenul francez.
În arhitectura de stil neoclasic, elementele esențiale ale arhitecturii antice (coloanele, pilaștrii) sînt utilizate nu numai cu scop decorativ, ca la baroc, ci și cu scop structural, funcțional, de susținere. Totuși, cu timpul, si la neoclasic, unele construcții vor căpăta un „caracter formal re¬zultat din evidenta rupere a unității dintre partiul constructiv-funoțional si exprimarea sa plastică", așa cum arată Prof. Aurel Teodorescu.
Între arhitectura barocă si cea neoclasică nu se poate face o deli¬mitare chiar așa de netă si tranșantă, interferențe de la un stil la altul observîndu-se în multe cazuri, ambele coexistînd în sec. XVIII4. Chiar si unii specialiști (dintre cei consultați de noi, în ce privește vechea arhitectură bisericească) încadrează unele opere neoclasice la baroc și invers.
Elementele neoclasice în Țara Românească apar mai puține în primele decenii ale sec. XIX. De exemplu, în București, la biserica „Sf. Dumitru" (ctitorită, la 1819, de Episcopul Filitti de la Buzău), la bisericile „Teiul Doamnei" sau „Ghica-Tei" si ,,Sf. Gheorghe Nou" (refăcută după incendiul de la 1847) și la alte biserici si clopotnițe, reconstruite după ce fuseseră deteriorate de vreme, incendii, cutremure etc.
În Moldova, ne-au rămas multe biserici, monumente istorice, cu elemente de neoclasic, în unele istorii de artă, se citează biserica „Sfinții Teodori" din Iași (1761), ca facînd scoală, în stilul arhitectural neoclasic, modelul ei fiind preluat la multe biserici orășenești din epocă. Dar și la această biserică (la fel ca la multe din sec. XVIII) se observă interferența firească a neoclasicului cu barocul. Așa cum este cazul, de exemplu, cu altă frumoasă si interesantă biserică ieșeană, „Sf. Gheorghe" („Mitropolia Veche"), de la 1761—1772, despre care I.P.S. Nestor Vornicescu. Mitropolitul Olteniei, subliniază că: „arată trăsăturile unui anumit stil de arhitectură moldovenească din veacul al XVIII-lea", fiind „considerată drept opera cea mai grăitoare" a Mitropolitului Gavriil Calimah.
Pentru Transilvania, istoricii de artă nu semnalează monumente bisericești mai importante, în afară de Biserica cu Lună, construite cu elemente de neoclasic. Totuși, în Bihor și Oradea, există biserici ortodoxe (unele de dimensiuni mai reduse, altele mai impozante) la care se face simțită interferența barocului cu neoclasicul. Este vorba chiar de biserica de care ne ocupăm și de multe din cele amintite la stilul baroc.

b. Sinteză de stiluri în arhitectura Bisericii cu Lună.
Prof. Virgil Vătășianu remarcă faptul semnificativ că românii din Transilvania au receptat unele influențe occidentale, în domeniul artistic, „numai în măsura în care noile concepții și forme puteau fi realmente asimilate și însușite". Păstrînd proporțiile, acest fenomen s-a petrecut si la înălțarea acestei impunătoare biserici orădene, care constituie o reușită și originală sinteză, cu caracter specific, a fondului bizantin cu stilurile occidentale.
Arhitectul maghiar Biro Jozsef (citat de Nicolae Firu), într-o lucrare tipărită la Budapesta în 1932, despre baroc și neoclasic în arhitectura orădeană, spunea că în arhitectura Bisericii cu Lună se evidențiază elemente de „stil calm baroc tîrziu clasicizant". Firește că acest specialist, care (cum vom vedea mai tîrziu) manifestă admirație față de construcția si podoaba acestei biserici, nu a folosit în sens peiorativ termenul de „clasicizant". Ci el a consemnat coexistența celor două stiluri occidentale la oceastă operă arhitecturală. Definirea completă a stilului în care e construită biserica este deci: stil bizantin, cu elemente de baroc tîrziu și neoclasic, așa cum ne demonstrează însăși structura și decorația sa.
Și prof. Vasile Drăguț menționează două stiluri occidentale, altoite pe bizantin, la arhitectura Bisericii cu Lună: „modelatură arhitectonică de inspirație barocă și, în mai mică măsură, neoclasică", dar modelatură specifică simțului de măsură românesc, „tratată cu discreție". Influențele occidentale „sînt adaptate cu dibăcie unui program cultic tipic ortodox".


Realizare pagini web ,imagine ,publicitate si promovare online www.groupromo.ro