Home

Introducere Focul din anul 1836 Renovarea bis. din anul 1929 Scoala confesionala ortodoxa Renovarea bis. din anul 1909 Restaurarea episcopiei ortodoxe din Oradea Alegerea Episcopului Roman Investirea si instalarea Preotii Cartile din biserica Aceeasi reconfirmare în anul 1773 Reconfirmarea Conventiei din an.nl 1713 Protestul vicarului-episcop Meletie Kovács contra Protestul comumtatii contra episcopului Moise Drag Noua confirmare a Conventiunei din anul 1713. Raspunsul Împaratului. Inclyía Universitas Cuvântarea deputatului Emanuel Beöthy Petitia adresata împaratului Iosif al Il-lea. Raspunsul Consiliului Lett Regale la protestul epi Inclyta Particularis Congregatio kont Hacked By George Hacked By George

Ultimele Evenimente

Mihai Eminescu omagiat la Biserica cu Luna Seara de rugaciune inchinata parintilor si copiilor Invitatie seri duhovnicesti,18-25 martie 2012 Cateheze în perioada Postului Mare Preasfinţitul Sofronie a aniversat 13 ani de la hirotonia întru arhiereu şi 5 ani de la întronizarea în scaunul eparhial al Oradiei Duminica Ortodoxiei la Biserica cu Luna Nicolae Jiga in memoria bihorenilor Un moment istoric la o biserica incarcata de istorie 90 de ani de la reinfiintarea Episcopiei Oradiei Preafericitul Parinte Patriarh Daniel la Catedrala cu Luna Procesiune de Praznicul Adormirii Maicii Domnului 2008 ian 26 slujba inmormantare preot traian codila 2008 ian 20 slujba comuna ecumenica 2008 ian 06 boboteaza 2007 mai 19 parastas ps coman 2007 mai 04 mosoiu 88 ani 2007 aug 15 sarbatoare hram sf maria 2007 februarie 25 intronizare ps sofronie 2007 aug 11 inmormantare arhidiacon savu teodor 2007 aprilie 29 ps sofronie ps petroniu

Newsletter

Pentru a primi cele mai noi stiri si informatii va rugam sa va inscrieti pentru newsletter cu ajutorul formularului de mai jos:

Nume:

Telefon:

E-mail:

Ceas

Meteo




Fazele lunii


Fazele lunii

 

Cartile din biserica

Cartile din biserica


Catedrala ortodoxa româna din Oradea are in posesiunea sa absolut toate cartile bisericesti necesare pentru variatele servicii si în toate trei limbile uzate odinioara în biserica aceasta. Cartile românesti, precum si interesantele diferite notite facute în ele de preoti, de învatatori sau de alte persoane si care au is¬torica însemnatate, sunt urmatoarele: 1. Evanghelie. Bucuresti, 1723. 2. Triodion. 7234 (de la Cristos 1725). 3. Psaltire. Râmnic. 1725. 4. Apostol. Buzau, 1743. - „Aceasta sfânta carte, anume Apostol, s-au legat a doua oara din cheltuiala sateanului Poenar Dimitrie. Acest sfânt Apostol este a sfintei biserici a rasaritului din Oradea Mare, Hramu Adormirea preajisti, ca sa fie pomenire Mosilor, stramosilor Dumisale, Teodora, Dimitrie Poenar. Anu 1798 Februarie20". 5. Ceaslov. Bucuresti, 1748 (7256). 6. Stratnic. Blaj. 1773. - „ Aceasta sfânta carte au cumpa¬rat pe seama sf. biserici a Orazii-m. cei nennita greceasca. Argint 10 maries si o au dat la Hramu Adormirei Preacestei jupâneasa Stoia Maria lacuitoare în Oradea mare 1787. April 20. Marturi¬sesc loan Clintoc(vici) paroh Orazi-mari neunita". 7. Penticostar. Blaj, 1788. 8 Triod. Bucuresti, 7255. - „ Sa se stie ca acest sfânt triod cu ajutorul milostivului Dumnezeu: s-au învrednicit: Igret Toader : si cu Iluna si cu Marta cu florinti sasesprezece: si am dato pra sama sfintei biserici pentru ca se fie pomenire pentru sufletul nostru: iara de s-ar ispiti cineva ca se o duca de la sfânta biserica se fie afurisit: da trânsu : te: si: ig: sfintii: parinti: de la Nicea: si pietrile: fierul: lemnele: sa putrezeasca iara trupul ace¬luia sa nu mai putrezeasca: în veci amin: mesita + Mai în zece zile, anii Domnului 1761". „Întru lauda Preasfintei si de viata facatoarei troitei am scris eu robul lui Dumnezeu Dimitrie Buita în pomenirea mea, fiind în robie la casa orasului trecut de un an, întru slava lui Dumnezeu celui puternic, în luna lui Iunie 8 zile 1786". 9. Octoih. Râmnic, 1759. „Aceasta sfânta carte s-au renovat prin râvna cea crestineasca a de bun neam nascutului Domn Nicolae Jiga director al scoalelor Nationalnice din circulusul Oragiei mari. In 9 August 1847. Petru de Miclaus m. p. Nationalnic învatator". 10. Ceaslov. Râmnic, 1784. „Scrisam eu loan Clintoc fiind paroh Orazii mari neunit, aci s-au facut slujba mai întâiu (doua cuvinte fara înteles) în Oradea mare neunita în casa lui Niri Andras 1784, Oct. 20. Ceaslovul a ramas de la fostul paroh al Orazii-Mari loan Clintoc, iar biserica 1-a primit în dar de la nepotul lui Clintoc, loan Sabau, fost cantor la biserica noastra la anul 1784. 11. Molitvelnic. 1797. 12. Ceaslov. Sibiu, 1790. 13. Evanghelie. Bucuresti, 1775. 14. Penticostar. Blaj, 1778. 15. Liturgier. Sibiu, 1798. 16 Minee lunare (12) Buda 1804 si 1805. În Mineiul lunei August sta scris: „În anul 1849 Aug. 15 au slujit în sfânta biserica a Orazii-Mari sf. Liturgic Regemenspateru Muscalilor cu doi pateri si un diacon împreuna cu noi preotii Orazii mari, fiind de fata si povatuitori ostilor Muscalesti Paschievici, fiind de fata si feciorul tarului Constantin. Paul Fasie, preot”. În Mineiul lunei Ianuarie: „In anul 1849, luna August, au intrat Muscanul cu oaste de 120.000 oameni în Oradea si a stat oastea din Muscani, Musulmani, Harapi, Turci, Cerchezi si Tatari, sub comanda Generalului Feldmarsalului Herzog de Varsau si Grof de Erivan Paschievici, cu care ocasiune au venit la Oradea si clironomul de tron al Rusiei, Marele Principe Constantin fiul tarului rusesc Nicolae". În Mineiul lunei Iunie: „In anul 1836, în 7 zi a lui Iunie au fost jertfa a cumplitului element al focului cele mai frumoase zidiri, biserica unita, casa orasului, biserica caputinilor, cetatea, cotona-varosul împreuna cu biserica si cu conzistorul. Paul Fasie, preot". 17. Apostol. Blaj, 1814. 18. Polustava. Buda, 1807. 19. Octoih. Pesta, 1846 20. Triodion. Buda, 1848. 21. Catavasier grecesc românesc. Buda, 1818. 22. Polileu. Buda, 1814. 23. Evanghelia. Sibiu, 1859. 24. Liturgier. Sibiu, 1856. 25. Liturgier. Sibiu, 1835. 26. Evhologion, Sibiu, 1833. , 27. Molitvetnic. Moscova, 1761. „1801 Decembrie 25 zile, adica la Craciunul nostru au fost vreme moale si calda cât fetele si jupânesele au fost la biserica în haine de vara, înca si barbatii. Un preot. Radovici Petru Velico-varadski". 28. Psaltire. Moscova, 1761. „La anul 1814, Mai 19 zile. Marti a treia zi de Rusalii noi trei preoti, Toma Popovici din satul Bicaci paroh si Simeon Popovici parohul din Varad-Velencze si eu smeritul Preot Melentie Stancovici Parohul Orazii mari: Din mila Prea-sfintiei sale Episcopu nostru Eparhialnic D. Pavel Avacumovici, toti 3 am primit juramântul întru punerea si întarirea cinstea si titului A cinstitului de V. Velenta Consistorium Asesor si pentru pomenire am scris în Oradea mare Mai 19 zile 1814. Melentie Stancovici Paroh O. mari neunit si în Cinstitul de V. Velenta Consistorium Asessor". 29 Penticostar (grecesc). Viena 1768. „Spre vecinica aducere aminte, în 30 Aprilie dupa v. c, au cazut neao si asa frig au fost, cât siliti am fost de schimbarea Admosferei a încalzi casile, frigul au fost îndelungat numai ca mare durere au simtit lacuitorii din Oradea mare cara au avut vii pe sub poala dealului ca leau patruns frigul si s-au uscat toate. Aceasta primejdie fu în anul 1836 în 30 April". 30. Psaltire sârbeasca; fara titlu. Nota: „înstiintare sa fie tuturor cumca: In anul 1799 a venit comisariu împaratesc pentru unatie; si fata metropolitului au fost Arhimandritu Bolits, si fata împaratului au fost Eszterhazi Grof si episcopul Pavel Petrovici din Arad. Iarna în câslegi". „Iara sa se stie am scris cumca al mieu al doilea fiu Sofronie au raposat în luna Aprilie 17 zile în Joia cea Mare. Dumnezeu sa-1 odihneasca întru împaratia sa. 1799". „Aceasta psaltire este cumparata cu 17 greitari de la jupâneasa. rapauzatului rob alui Dumnezeu Emanuil, socrul lui Mihai Kristoff Scrisam în Oradea mare 22 lanuare 1798 Ierodiacon Melentie", 31. Octoic (slavon). Moscova 1715. „Aceasta Dumnezeeasca si sfânta carte care cuprinde în sine sfânta evangelie deplin asisderea si cuvintele sfintilor Apostoli adica apostol: cu un cuvânt sa chiama testament, (asta cumparat de la jupâneasa raposatului rob alui Dumnezeu Emanuil, socrul Domnului Kristoff. Oradea-mare, 22 Ianuarie 1798. Ierodiacon Melentie". „Anul 1815 întâie zi Decemvre s-au nascut fetita mea Anita tocma la un ceas din zi Miercuri si cu sf mir s-au uns de cape¬lanul Vasilievici George, nasul D. Kristoff Mihail". 32. Mineiu (slavon). Moscova, 1741. „Însemnare cumca în anul Domnului nostru Isus Cristos 1742: s-au încuiat Oradea mare pentru ciuma si s-au slobozit în anul 1743: Martie în 3 zile". „Eu mai jos numitul Dimitrie Rat sau Buita marturisesc cumca Radovici Petru au legat cartea aceasta pentru pomenirea sa si eu fiind de fata, întru tinere am adaos aceasta scrisoare în Oradea mare in luna Iui Iunie în 5 zile 1795. Dimitrie Rat sau Buita învatator în Oradea mare". 33. Apostol (slavon). „Aceasta sfânta si Dumnezeeasca carte anume apostol pa limba sârbeasca s-au cumparat pentru sufletul raposatului robului lui Dumnezeu Magiar loan dârt 12 zloti si adaugând înca T. Bol¬dea Ioan 3 zloti, facând pretul cartii acesteia 15 zloti, si o au daruit pre seama sfintei biserici acesteia a rasaritului, hramul a sfintilor celor fara de trupuri cerestilor puteri Mihail si Gavril pentru vecinicia pomenirea lor. În Oradea mare, Ratvaros luna lui Mai în anul 1759". „1794-5. Sa se stie pentruca începutul earna a zi Decem¬vre în 4 zile ao cazut neaua pre fata pamântnlui si s-au luat Martie în 26 zile, si ceo fost crâncena si tare earna cât si pasa¬rile au murit de frig multe dara nu toate, dara unde s-ao luat ghiata dupa sfântul si slavitul Cris, neau lasat acest samn ca neaua au stricat podul jumatate". „În anul 1795 au fost foamete mare cât un chibel de grâu au fost 54 florinti si o pita cu 4: mariesi, un chibel de tenci cu 10 florinti: pântru aceea am scris sa nu se mai pomeneasca: si iara ma înstiintez ce sao mai nainte un an nenorocos întâmplat în luna lui Aprilie 29 au brumat viile dara nu toata cât au acoperit neaua, ramase nimica. Radosav Petru Velico-Varadius". 35. Mineia pe luna lanuar, Buda, 1805. „În anul 1807 Februarie 25 zile s-au cumparat acest Mineiu cu celelalte dimpreuna cu cheltuiala jupânesei Dragosi Teodora soata jupanului Stupa Teodor negutator, vecinica pomenire sa fie aceste pe sama sfintei biserici greceasca româna neunita din Oradea mare, la care sfânta biserica este hramul Adormirea preasfintei de Dum¬nezeu nascatoare si pururea fecioara Maria". 36. Evanghelie. Bucuresti, 1723. „Anul o mie optsute cincizeci si unul luna August întâie (1851 Aug. 1) dupa o necontenita mare varsare de apa, ce au fost mai vârtos în partile muntoase, asa de mare au crescut Crisul (repede) ca din alvia sa au varsat apa peste un stânjin de nalta afara". „Aceasta mare varsare de apa ca si care ochiul n-au vazut, urechia n-au auzit sa mai fi fost vrodata pela Oradea mare, de jelnica aducere aminte va fi înca si urmatorilor nostrii: caci multe sute de câsi mai vârtos care au fost din caramida nearse zidite din temelie leau stricat si darapanat pâna jos la pamânt, la unele au ramas numai hornul singur, de la altele au dus câte un parete cu tot acoperisul casii, aci sa întelege mai tare Katona-varosu, Olosigu, ulita Crisului, si cei cu câsile pe lânga tarmurii Grisului asezati. Mare paguba au facut negutatorilor de lemne, pentruca lem¬nele câte au fost la podul din sus (acela pod care este vizavi cu cetatea) toate le-au dus apa. Podul din jos cu iotul 1-au mutat asisderea gradina de la C. Reg. Academie care este lânga biserica catolica cu locul ce au fost lasat de cale oe lânga Cris cu totul sau curatit pâna în paretele Academiei, pe care loc apoi apa sau luat curgerea sa”. „Ne-a cuprins mâhnire si jele pentru ca sa vada omul cele cu sudoarea si osteneala manilor sale lucrate, bucate, seminte cu¬rate, grijite si pâna la acest timp pastrate: cruci de grâu, capite de fân si alte multe: lemne roditoare, lemne de mescerit, acope¬risuri de casi, punti (poduri), buti goale si pline cum le duce apa”. „Au început apa a creste dimineata în ziua mai sus pusa care era Mercure si târg de saptamâna, si au tot crescut pâna dupa ameazazi catra cinci-sase oare, atuncea au dat napoi si sau retras mereu". „Orasenii, care parte au cumparat parte au vândut cum le era meseria au mers la piat dimineata, dara pâna la ameazi n-au fost la locurile sale si desi au fost casile si locurile mai sus samnate în primejdia apei, au trecut prin apa înotând a merge sa-si caute familia si ce au lasat în casa sa". „Asa au esit în piatul cel mic pe ulita Nemtilor (azi Alexandri) asa de mare ca calul înca numai asemenea cu perderea vietii ar fi putut doara înota prin trânsa. Amintrelea în târgul cel mare pâna la calea ce duce catra cetate tolchisu unde si setrile de „Laci-konyha" care erau de doi stânjeni si mai bine de nalte, cu tot aco¬perisul sau astupat, unele le au si dus; din târgul cel mare sau luat apa curgerea sa pe ulita Corbului Negru (azi Avram lancu) drept în piatul cel mic de unde apoi au izbucnit pe lânga casa lui Tokody în Pete si dialungul în jos pe ulita Episcopului Ro¬mânesc". „Aici aduc nainte patania Escelentei sale Generalului Branhoffer ce i s-au întâmplat în cale vrând a cerceta starea apei în Katonavaros care asa au fost: Escelenta sa luând lânga sine în caruta pe Polgarmesterul orasului cu numele Csorba au plecat sa vada apa în Katonavaros si ce masuri ar fi de lipsa ca sa se ia nainte contra apei ca orasul sa fie scutit încâtva de asa mare pri¬mejdie, asa mergând ei pe drumul de tara când au ajuns de au fost pe lânga curtea Reverendissimului Domn Atanasie Botco prezide consistorial, fiind acoperit drumul pâna sus de jenunche cu apa, nu s-au putut sti în ce loc e podul, dând pe de laturi s-au rasturnat caruta cu ei si au cazut în apa. Intr-u asa împrejurari ce spaima poate cuprinde pe om fiesce cine îsi poate închipui. Am scris în Oradea mare în August în 3 zile 1851. loan Fâsie, Ad¬ministrator parohial".

Contractul locaitorilor din Oradea, incheiat la a. 1713 Contractus a vagy kötés levél Várad Városának mind mostani, mind jöven¬dobeli lakosi között. Magyar, Görög, Rácz és Oláh nemzet között, a mely igy következik: Én Szatmáry Pál és Horvát Sámuel Uram Eö kegyelme deputáltatván in Anno 1712-ik Esztendobe, Die 26 Julii, Ns. Sza¬bad Várad várossának lakositól illyen dolog végért Bécsben követ¬ségül az Felséges Udvarhoz kegyelmes koronás királyunkhoz Sex¬tus Carolus Császárhoz az Váradon tartozó Magyar, Görög, Rácz és oláh Nemzetül, mint hogy a régi Catholica Hiten való népek laktak Várad Városát, mióta eö Felséges fegyvere által keresztény kezére esett, ez meg nevezett eroség, a Pogányok ellen sokat Ha¬dakoztak érette, és mostani zur zavaros országunknak fel háborá-dásában is szép egyesség volt közöttok minden nyomoruságot és terhe viselése egyaránt viseltek és mostani Magyarok, Görögök, Ráczok és Oláhok, ügy tovább is ez szép egyesség közöttök fenn tartassék, mint hogy kegyelmes koronás királyunk is együtt donált bénünket; azért senkiis jövendobeis hogy ha egymás között valami háborgatás támadna tészen illyen kötés közöttük: toties quoties egy mást valamelyik fel háborgatná, vagy vallást vagy Hitit egy másnak defámálna, mindenkor száz forinton maraszon érette az mellyik fél ezen dolgot cselekedne, Templomok, Scolájok, Parohialis Házok, és az tartozó ö:ökségek jószágok megtartassanak mind Örökké, valamég Várad Vára, és hozzá tartozó várossá a keresztény

kéznél lészen, és Várad Várossá nemzetik mint Gyorben, Komáromban, és löbb hellyeken is az városunk Tanácsába be vé¬tessenek, az kik értelmesek és arra valók lesznek közöltök, hogy Magyar Ország Törvényeihez szabatván és a szerént élvén szép egyesség köztök fenn tartassék, fele á Tanácsnak Görög Religióbúl légyen, hogy ha jövendoben valaki ez meg nevezett Városba be akarna jönni lakosúl szép megegyezésbül be bocsáttassek az Görögök Cerimoniájok szerint és régi Catholica és Apostolica hit szerint imperturbaté élhessenek, senki eöket meg ne háborgassa. Ha valamikor az Papok között valami versengés támadna, a vagy viszálykodás, tehát mindenkor tartozzék az Városunknak Lakossá pártyokat fogni, és Protectiojok alá venni, mint hogy én Szatmáry Pál és Horvát Sámuel egyenlo akaratból, ez felyüt meg nevezett négy fele nemzetbül álló Várad városának Lakositul, ügy mint Magyaraktúl, Görögöklül, Ráczoktul, és Oláhoktúl küldettünk régi Privilégiumunknak meg confirmálására ezek légyenek lakosi Várad Várossának és ezeknek successori, avagy Legatariussi kiváltképpen pedigfen Horvát Sámuel uram eö kegyelme illyen jó téteményiért, Örök jó emlékezetbe mindenkor fenn maradjon, minden maradéki posteritássa, mint hogy maga költségével vitte véghez a Privilé¬giumnak meg Confirmálását, ha eö kegyelme rudd. lett volna, minden sok kölcségünk, és fáradságunk haszontalan lett volna, szükségünknek idején senki is nem segített bénunkét, maga költségu, sok fáradságát nem szánván, ügy vittük véghez dolgainkat. Azért ez felyül megnevezett Horvát Sámuel Uramnak nagy jó akarattyáért tartozik Várad Városának Lakossá refundálni, ét quidem cum interessé, Házát eö kegyelme a Pijaczon valahol tettzik ott épitethesse, mellyet meg emiétett Várad Várossának La¬kossá mindenkor protegálni és minden város közönséges szolgá-lattyától inmunissá tartani, szállátoi és egyébb bántodásoklúl, ka-szálló földit és szántó földit érdeme szerint a hol tetszik eö ke¬gyelmének nem ügy mint más közönséges emberek a kik semmi hasznára ez Városunknak javára nem igyekezo haszontalan embe-reknek, hanem büvöbb mértékkel tartozzé


Realizare pagini web ,imagine ,publicitate si promovare online www.groupromo.ro